Sfaturi pentru luna decembrie

• indepartati frunzele din iaz, pentru a nu se forma noroi
• ustensilele de gradina care nu se mai folosesc se curata si se strang
• plantele sensibile se acopera cu vreascuri de brad sau molid
• arbustii vesnic verzi se uda inca o data temeinic iainte de venirea iernii
• muscatele pe care doriti sa le puneti la iernat trebuie aduse inauntru
• plantele de ghiveci care sunt inca afara trebuie aduse inauntru
• sacii cu pamant si ingrasamantul se aduc in casa
• plantele bulboase ramase pot fi transplantate in ghivece
• pentru ca apa sa se poata scurge, ghivecele se aseaza pe picioare de lemn
• ierburile decorative rezistente la ger, din ghivece nu se taie inca
• sub folie, salata verde este protejata bine pana la minus 5 grade C
• la sfecla rosie, taiati toate frunzele cu exceptia celor din centru
• radacinile de andive care trebuie puse la fortat pentru obtinerea papusilor se dezgroapa si se depoziteaza la rece
• sfecla se depoziteaza la 1-3 grade C
• la inceputul lunii este cel mai bun moment de plantare a porumbarului. Rasadurile tinere cresc foarte bine.
• kiwi se culege inainte de venirea gerului si se depoziteaza in pivnita
• la baza arbustilor fructiferi se pune scoarta macinata dupa ce solul a inghetat la suprafata, altfel aici isi fac cuib multi soricei
• merele si perele depozitate se controleaza o data pe saptamana sa nu fie putrezite, iar fructele atacate se arunca
• cu cat afara este mai racoare, cu atat mai umed este sub sticla. De aceea, aerisiti zilnic
• in serele incalzite puteti precultiva zambile sau narcise, astfel incat sa infloreasca iarna
• palmierii se leaga lejer, astfel incat frunzele lor sa nu ocupe prea mult spatiu in locul de iernat

Sursa: Gradina mea de vis

Legume de iarna ce pot ramane afara

         Sezonul de cultura se apropie de sfarsit.Ultimii dovlecei, ardei si gogosari trebuie culesi de la sfarsitul lui septembrie.Ei nu suporta temperaturile care scad sub zero grade, iar cand este rece afara nu se mai coc.Aduceti fructele in casa si consumati-le cat timp pulpa este ferma si crocanta.Frunzele si tulpinile pot fi compostate, chiar daca in acest anotimp exista pericolul fainarei.

         Nu trebuie sa va grabiti cu morcovii semanati tarziu! Patrunjelul pentru radacini si pastarnacul cresc mai departe si calatoresc, cand este nevoie, din gradina in bucatarie. Cand se face mai rece, legumele se acopera cu un strat dublu de folie textila. In zonele cu clima blanda, radacinile pot ierna sub un strat gros de scoarta macinata, in strat.Facute pentru asa ceva sunt majoritatea soiurilor de varza de Bruxelles, praz si varza alba. Pentru a putea recolta legumele pe ger si pe zapada, protejati-le de inghet cu ajutorul foliei. Daca totusi plantele ingheata, nu le atingeti buchetelele sau frunzele, caci astfel celulele plesnesc.

Sursa; Gradina mea de vis

Sfaturi pentru luna noiembrie

• acum este momentul optim de plantare a arbustilor care-si pierd frunzele;
• daliile si alte plante bulboase se dezgroapa;
• vreascurile de conifere se pregatesc pentru acoperirea altor plante
• trandafirii se musuroiesc cu pamant pana la 15 cm inaltime;
• se administreaza ingrasamant cu potasiu pe gazon
• plantele de ghiveci se aduc in casa inainte de primul ger nocturn
• ghivecele de lut golite si spalate se lasa sa se usuce bine
• in zilele umede de toamna, melcii se hranesc din plin, asa ca pot fi adunati seara;
• cine seamana la inceputul lui octombrie ridichi sau fetica in jardiniere le poate culege dupa o luna
• plantele de apa tropicale se aduc acum in casa
• la inceputul lunii, puneti in pamant ceapa de iarna
• conopida se dezgroapa si se pune cu tot cu radacini in stratul timpuriu
• sfecla rosie se recolteaza atunci cand frunzele imbatranesc si se pateaza
• varza chinezeasca se infasoara in hartie dupa recoltat
• la inceputul lunii se seamana mazare de iarna
• gutuile pastrate mult timp devin maro
• alunii se planteaza mai adanc decat au stat in pepiniera
• rugii puternici de mure se leaga, iar lastarii slabi se indeparteaza
• kiwi se taie inainte de caderea frunzelor
• pomii fructiferi plantati intr-un pamant lutos se uda cu multa grija. Pamantul din groapa de plantare se calca mai intai cu multa grija.

Sursa: Gradina mea de vis

Agricultura ecologica: Ingrasaminte minerale

In ceea ce priveste modul de administrare a ingrasamintelor in agricultura biologica se va respecta regula: "Da putin si vino des!"



Pregatirea gunoiului de grajd

In agricultura biologica gunoiul de grajd se fermenteaza numai pe cale aeroba, prin 4 procedee:
- depozitarea gunoiului in gramezi mici, pe platforma de gunoi sau la capatul tarlalei;
- depozitarea gunoiului in gramezi mari, pe platforme betonate.Prismele au latimea si inaltimea de 3 m, avand intre ele canale de aerisire;
- compostarea gunoiului in prisme de compostare, prin amestecarea lui cu pamint, lut, nisip, pamant sau faina de roca. Pentru grabirea fermentiirii, compostul de gunoi se "injecteazi" cu compost copt sau preparate bacteriene,3dg/mp. Prisma se uda periodic cu plamadeala de urzica;
- compostarea de suprafata consta in imprastierea direct pe tarla a gunoiului proaspat sau aproape proaspat, intr-un strat subtire de cca 7 - l0 cm si incorporarea sa imediata sub disc. Fermentarea se produce direct in camp. Se numeste" compostale", ca urmare a amestecarii cu pamant.
Cantitatea de gunoi care se da la hectar este de 15-30 t ("Da putin si vino des!"). Administrarea se face cu masini de mare capacitate.


Pregatirea composturilor

Composturile sunt amestecuri ("cocteiluri") de resturi vegetale, fermentate aerob in prezenta unor ingrediente, care activeaza fermentarea si cresc valoarea fertilizanta a ingrasamantului: gunoi de grajd bine fermentat,
compost vechi, humus sau pamant bogat in humus, faina de roca, var stins, plamadeala de urzica. Compostul se obline in prisme de compostare, asezate direct pe sol.
Amestecarea componentilor unui compost nu se face la intamplare. Se amesteca ud cu uscat, afanat cu compact, moale cu tare. Pentru descompunere, este nevoie de apa si aer, in cantitati nici prea mari, nici prea mici. O prisma bine alcatuita intra repede "in calduri" si nu mai este necesar si fie intoarsa.
Eventualele erori impun intoarcerea gramezii dupa cca 3 luni.


Pregatirea urinei si a mustului de gunoi

Urina si mustul de gunoi sunt ingrasaminte organice prezente in majoritatea intreprinderilor biologice. Daca mustul de gunoi nu ridica probleme deosebite de pregatire, fiind un amestec de urina cu apa, destul de bine
oxigenat, in schimb urina impune mai multe operalii pregatitoare intr-un mod mai simplu, urina se amesteca cu apa in proportie de l: 1. Apa leaga amoniacul si dilueaza toxinele, dar volumul de ingrasamant aplicat se dubleaza odata cu cheltuielile de transport si de administrare. In locul diluarii cu apa, astazi se prefera oxigenarea sub presiune a urinei si adaugarea de ingredienti valorosi.
Operatiile de pregatire a urinei sunt:
a. Oxigenarea sub presiune a urinei;
Se cunosc 5 instalatii mai frecvent folosite pentru oxigenarea urinei:
- instalatia de oxigenare cu bule de aer;
- instalatia de turbionare la suprafata;
- instalatia de insuflare a aerului;
- instalatia de pulverizare;
- adaptarea pompei de vacuum de la instalatia de muls.
Majoritatea partilor componente ale instalatiilor de oxigenare se pot construi in gospodarie.
Pentru o administrare usoara, urina trebuie sa fie "subtire", adica sa nu contina mai mult de 6% substanta uscata. Criteriile de calitate a urinei sunt: mirosul, culoarea, temperatura si pH-ul. In urina bine pregatita, daca se introduc rame, acestea nu mor.
b. adaugarea de pamant, 1 roaba la 20-25 m3 de bazin
c. adaugare de zeama de lut (preparata cu betoniera);
d adaugare de compost copt, sau balega uscata sau maruntita, sau faina de paie (pentru transformarea azotului mineral in azot organic);
e. adaugare de faina de roca in asternut sau de bentonita in bazin, pentru legarea amoniacului si reducerea mirosului.
Urina astfel pregatita se poate administra in oricare perioada a anului si pe orice vreme. De regula, se administreaza la inceputul cresterii plantelor in mai multe reprize a 10-l5t/ha (adica o ploaie fina de l-1,5 mm), cu ajutorul unor cisterne de mare capacitate prevazute cu instalatii adecvate de imprastiere, care
sa reduca la minimum pierderile de amoniac.

Agricultura ecologica: Masuri de ameliorare a solului

Masurile de ameliorare a solului in agricultura biologica vizeaza urmatoarele doua obiective esentiale:
- sporirea fertilitatii naturale;
- cresterea activitatii biologice din sol.

Solul este un organism viu, care se naste traieste si poate muri. El este format din 45% substante minerale, 7% substante organice, 25% aer si 23% apa.
Substanta organica este formata din 85% humus, l0% radacini de plante si 5% flora si fauna solului.
Intre flora si fauna solului pe de o parte si humusul din sol pe de alta parte, exista o stransa corelatie pozitiva, fapt pentru care piatra unghiulara a agriculturii biologice este humusul solului. Agricultorii stiu ca humusul nu este un dar al naturii (ca in padure), ci un rezultat al harniciei si priceperii omului.
Tipul de sol ideal pentru agricultura biologica este un sol de culoare brun - inchisa, cu miros de pamant de padure, cu o structuri glomerulara, bogat in rame si radacini de plante, cu o textura mijlocie si un drenaj bun.

Principalele masuri de ameliorare a solului in sensul celor prezentate anterior sunt:

- administrarea sistematica de gunoi de grajd - cel mai important ingrasamant si ameliorator de sol din agricultura biologica.Gunoiul de grajd se va completa cu ingrasaminte verzi. in asolament se vor introduce plante leguminoase in proportie de 25-33%.
- mentinerea solului acoperit cu vegetatie tot anul (daca se poate si iarna) prin: culturi intercalate, culturi succesive, ingrasaminte verzi, mulcire.
- evitarea compactarii solului, fapt pentru care se vor folosi tractoare si masini agricole usoare, cu treceri cat mai putine peste teren . Solul se va lucra numai la umiditatea optima, in nici un caz "pe moale".
- mentinerea pH-ului solului in limite optime (6-7), conditie care determina valorificarea integrala a macro- si microelementelor de catre plantele de cultura si cresterea capacitatii de tamponare a solului. Acest fapt face ca solul sa suporte mai bine conditiile climatice nefavorabile  si eventualele greseli tehnologice. Activitatea biologica la un pH slab acid decurge cu intensitate maxima. Pentru corectarea pH-ului se vor folosi, in general, amendamentele cunoscute. Este bine sa administram amendamentele toamna, in doze fractionate,
de-a lungul a 2-3 ani.
- pentru completarea necesarului de microelemente, se administreaza faina de roca (bazalt, dolomit, granit, tuf vulcanic), o data cu gunoiul de grajd, in doze de 200-500kg/ha anual sau 500-1.500kg, o data la 3-5 ani.
- lucrarea protectiva a solului, care inseamna interventii blande asupra solului:

•  aratura superficiala (in nici un caz nu se va ajunge la orizontul B) + afanare cu scormonitorul sau afanatorul;
•  scarificarea, pe solurile grele;
•  folosirea: grapelor cu discuri usoare,imediat dupa aratura ("Ce ari de dimineata,discuieste dupa masa!");
•  folosirea cultivatoarelor, combinatoarelor, grapelor cu colti, grapelor vibratoare, cultivatoarelor-pieptene, grapelor-perie,a sapelor rotative,etc.;
•  lucrarea solului la: umiditatea optima;
•  menfinerea solului acoperit cu vegetatie sau cu materiale organice;

- masuri si tehnologii antierozionale pe pante;
- drenarea solurilor cu exces de umiditate s.a.