Sfaturi pentru luna decembrie

• indepartati frunzele din iaz, pentru a nu se forma noroi
• ustensilele de gradina care nu se mai folosesc se curata si se strang
• plantele sensibile se acopera cu vreascuri de brad sau molid
• arbustii vesnic verzi se uda inca o data temeinic iainte de venirea iernii
• muscatele pe care doriti sa le puneti la iernat trebuie aduse inauntru
• plantele de ghiveci care sunt inca afara trebuie aduse inauntru
• sacii cu pamant si ingrasamantul se aduc in casa
• plantele bulboase ramase pot fi transplantate in ghivece
• pentru ca apa sa se poata scurge, ghivecele se aseaza pe picioare de lemn
• ierburile decorative rezistente la ger, din ghivece nu se taie inca
• sub folie, salata verde este protejata bine pana la minus 5 grade C
• la sfecla rosie, taiati toate frunzele cu exceptia celor din centru
• radacinile de andive care trebuie puse la fortat pentru obtinerea papusilor se dezgroapa si se depoziteaza la rece
• sfecla se depoziteaza la 1-3 grade C
• la inceputul lunii este cel mai bun moment de plantare a porumbarului. Rasadurile tinere cresc foarte bine.
• kiwi se culege inainte de venirea gerului si se depoziteaza in pivnita
• la baza arbustilor fructiferi se pune scoarta macinata dupa ce solul a inghetat la suprafata, altfel aici isi fac cuib multi soricei
• merele si perele depozitate se controleaza o data pe saptamana sa nu fie putrezite, iar fructele atacate se arunca
• cu cat afara este mai racoare, cu atat mai umed este sub sticla. De aceea, aerisiti zilnic
• in serele incalzite puteti precultiva zambile sau narcise, astfel incat sa infloreasca iarna
• palmierii se leaga lejer, astfel incat frunzele lor sa nu ocupe prea mult spatiu in locul de iernat

Sursa: Gradina mea de vis

Legume de iarna ce pot ramane afara

         Sezonul de cultura se apropie de sfarsit.Ultimii dovlecei, ardei si gogosari trebuie culesi de la sfarsitul lui septembrie.Ei nu suporta temperaturile care scad sub zero grade, iar cand este rece afara nu se mai coc.Aduceti fructele in casa si consumati-le cat timp pulpa este ferma si crocanta.Frunzele si tulpinile pot fi compostate, chiar daca in acest anotimp exista pericolul fainarei.

         Nu trebuie sa va grabiti cu morcovii semanati tarziu! Patrunjelul pentru radacini si pastarnacul cresc mai departe si calatoresc, cand este nevoie, din gradina in bucatarie. Cand se face mai rece, legumele se acopera cu un strat dublu de folie textila. In zonele cu clima blanda, radacinile pot ierna sub un strat gros de scoarta macinata, in strat.Facute pentru asa ceva sunt majoritatea soiurilor de varza de Bruxelles, praz si varza alba. Pentru a putea recolta legumele pe ger si pe zapada, protejati-le de inghet cu ajutorul foliei. Daca totusi plantele ingheata, nu le atingeti buchetelele sau frunzele, caci astfel celulele plesnesc.

Sursa; Gradina mea de vis

Sfaturi pentru luna noiembrie

• acum este momentul optim de plantare a arbustilor care-si pierd frunzele;
• daliile si alte plante bulboase se dezgroapa;
• vreascurile de conifere se pregatesc pentru acoperirea altor plante
• trandafirii se musuroiesc cu pamant pana la 15 cm inaltime;
• se administreaza ingrasamant cu potasiu pe gazon
• plantele de ghiveci se aduc in casa inainte de primul ger nocturn
• ghivecele de lut golite si spalate se lasa sa se usuce bine
• in zilele umede de toamna, melcii se hranesc din plin, asa ca pot fi adunati seara;
• cine seamana la inceputul lui octombrie ridichi sau fetica in jardiniere le poate culege dupa o luna
• plantele de apa tropicale se aduc acum in casa
• la inceputul lunii, puneti in pamant ceapa de iarna
• conopida se dezgroapa si se pune cu tot cu radacini in stratul timpuriu
• sfecla rosie se recolteaza atunci cand frunzele imbatranesc si se pateaza
• varza chinezeasca se infasoara in hartie dupa recoltat
• la inceputul lunii se seamana mazare de iarna
• gutuile pastrate mult timp devin maro
• alunii se planteaza mai adanc decat au stat in pepiniera
• rugii puternici de mure se leaga, iar lastarii slabi se indeparteaza
• kiwi se taie inainte de caderea frunzelor
• pomii fructiferi plantati intr-un pamant lutos se uda cu multa grija. Pamantul din groapa de plantare se calca mai intai cu multa grija.

Sursa: Gradina mea de vis

Agricultura ecologica: Ingrasaminte minerale

In ceea ce priveste modul de administrare a ingrasamintelor in agricultura biologica se va respecta regula: "Da putin si vino des!"



Pregatirea gunoiului de grajd

In agricultura biologica gunoiul de grajd se fermenteaza numai pe cale aeroba, prin 4 procedee:
- depozitarea gunoiului in gramezi mici, pe platforma de gunoi sau la capatul tarlalei;
- depozitarea gunoiului in gramezi mari, pe platforme betonate.Prismele au latimea si inaltimea de 3 m, avand intre ele canale de aerisire;
- compostarea gunoiului in prisme de compostare, prin amestecarea lui cu pamint, lut, nisip, pamant sau faina de roca. Pentru grabirea fermentiirii, compostul de gunoi se "injecteazi" cu compost copt sau preparate bacteriene,3dg/mp. Prisma se uda periodic cu plamadeala de urzica;
- compostarea de suprafata consta in imprastierea direct pe tarla a gunoiului proaspat sau aproape proaspat, intr-un strat subtire de cca 7 - l0 cm si incorporarea sa imediata sub disc. Fermentarea se produce direct in camp. Se numeste" compostale", ca urmare a amestecarii cu pamant.
Cantitatea de gunoi care se da la hectar este de 15-30 t ("Da putin si vino des!"). Administrarea se face cu masini de mare capacitate.


Pregatirea composturilor

Composturile sunt amestecuri ("cocteiluri") de resturi vegetale, fermentate aerob in prezenta unor ingrediente, care activeaza fermentarea si cresc valoarea fertilizanta a ingrasamantului: gunoi de grajd bine fermentat,
compost vechi, humus sau pamant bogat in humus, faina de roca, var stins, plamadeala de urzica. Compostul se obline in prisme de compostare, asezate direct pe sol.
Amestecarea componentilor unui compost nu se face la intamplare. Se amesteca ud cu uscat, afanat cu compact, moale cu tare. Pentru descompunere, este nevoie de apa si aer, in cantitati nici prea mari, nici prea mici. O prisma bine alcatuita intra repede "in calduri" si nu mai este necesar si fie intoarsa.
Eventualele erori impun intoarcerea gramezii dupa cca 3 luni.


Pregatirea urinei si a mustului de gunoi

Urina si mustul de gunoi sunt ingrasaminte organice prezente in majoritatea intreprinderilor biologice. Daca mustul de gunoi nu ridica probleme deosebite de pregatire, fiind un amestec de urina cu apa, destul de bine
oxigenat, in schimb urina impune mai multe operalii pregatitoare intr-un mod mai simplu, urina se amesteca cu apa in proportie de l: 1. Apa leaga amoniacul si dilueaza toxinele, dar volumul de ingrasamant aplicat se dubleaza odata cu cheltuielile de transport si de administrare. In locul diluarii cu apa, astazi se prefera oxigenarea sub presiune a urinei si adaugarea de ingredienti valorosi.
Operatiile de pregatire a urinei sunt:
a. Oxigenarea sub presiune a urinei;
Se cunosc 5 instalatii mai frecvent folosite pentru oxigenarea urinei:
- instalatia de oxigenare cu bule de aer;
- instalatia de turbionare la suprafata;
- instalatia de insuflare a aerului;
- instalatia de pulverizare;
- adaptarea pompei de vacuum de la instalatia de muls.
Majoritatea partilor componente ale instalatiilor de oxigenare se pot construi in gospodarie.
Pentru o administrare usoara, urina trebuie sa fie "subtire", adica sa nu contina mai mult de 6% substanta uscata. Criteriile de calitate a urinei sunt: mirosul, culoarea, temperatura si pH-ul. In urina bine pregatita, daca se introduc rame, acestea nu mor.
b. adaugarea de pamant, 1 roaba la 20-25 m3 de bazin
c. adaugare de zeama de lut (preparata cu betoniera);
d adaugare de compost copt, sau balega uscata sau maruntita, sau faina de paie (pentru transformarea azotului mineral in azot organic);
e. adaugare de faina de roca in asternut sau de bentonita in bazin, pentru legarea amoniacului si reducerea mirosului.
Urina astfel pregatita se poate administra in oricare perioada a anului si pe orice vreme. De regula, se administreaza la inceputul cresterii plantelor in mai multe reprize a 10-l5t/ha (adica o ploaie fina de l-1,5 mm), cu ajutorul unor cisterne de mare capacitate prevazute cu instalatii adecvate de imprastiere, care
sa reduca la minimum pierderile de amoniac.

Agricultura ecologica: Masuri de ameliorare a solului

Masurile de ameliorare a solului in agricultura biologica vizeaza urmatoarele doua obiective esentiale:
- sporirea fertilitatii naturale;
- cresterea activitatii biologice din sol.

Solul este un organism viu, care se naste traieste si poate muri. El este format din 45% substante minerale, 7% substante organice, 25% aer si 23% apa.
Substanta organica este formata din 85% humus, l0% radacini de plante si 5% flora si fauna solului.
Intre flora si fauna solului pe de o parte si humusul din sol pe de alta parte, exista o stransa corelatie pozitiva, fapt pentru care piatra unghiulara a agriculturii biologice este humusul solului. Agricultorii stiu ca humusul nu este un dar al naturii (ca in padure), ci un rezultat al harniciei si priceperii omului.
Tipul de sol ideal pentru agricultura biologica este un sol de culoare brun - inchisa, cu miros de pamant de padure, cu o structuri glomerulara, bogat in rame si radacini de plante, cu o textura mijlocie si un drenaj bun.

Principalele masuri de ameliorare a solului in sensul celor prezentate anterior sunt:

- administrarea sistematica de gunoi de grajd - cel mai important ingrasamant si ameliorator de sol din agricultura biologica.Gunoiul de grajd se va completa cu ingrasaminte verzi. in asolament se vor introduce plante leguminoase in proportie de 25-33%.
- mentinerea solului acoperit cu vegetatie tot anul (daca se poate si iarna) prin: culturi intercalate, culturi succesive, ingrasaminte verzi, mulcire.
- evitarea compactarii solului, fapt pentru care se vor folosi tractoare si masini agricole usoare, cu treceri cat mai putine peste teren . Solul se va lucra numai la umiditatea optima, in nici un caz "pe moale".
- mentinerea pH-ului solului in limite optime (6-7), conditie care determina valorificarea integrala a macro- si microelementelor de catre plantele de cultura si cresterea capacitatii de tamponare a solului. Acest fapt face ca solul sa suporte mai bine conditiile climatice nefavorabile  si eventualele greseli tehnologice. Activitatea biologica la un pH slab acid decurge cu intensitate maxima. Pentru corectarea pH-ului se vor folosi, in general, amendamentele cunoscute. Este bine sa administram amendamentele toamna, in doze fractionate,
de-a lungul a 2-3 ani.
- pentru completarea necesarului de microelemente, se administreaza faina de roca (bazalt, dolomit, granit, tuf vulcanic), o data cu gunoiul de grajd, in doze de 200-500kg/ha anual sau 500-1.500kg, o data la 3-5 ani.
- lucrarea protectiva a solului, care inseamna interventii blande asupra solului:

•  aratura superficiala (in nici un caz nu se va ajunge la orizontul B) + afanare cu scormonitorul sau afanatorul;
•  scarificarea, pe solurile grele;
•  folosirea: grapelor cu discuri usoare,imediat dupa aratura ("Ce ari de dimineata,discuieste dupa masa!");
•  folosirea cultivatoarelor, combinatoarelor, grapelor cu colti, grapelor vibratoare, cultivatoarelor-pieptene, grapelor-perie,a sapelor rotative,etc.;
•  lucrarea solului la: umiditatea optima;
•  menfinerea solului acoperit cu vegetatie sau cu materiale organice;

- masuri si tehnologii antierozionale pe pante;
- drenarea solurilor cu exces de umiditate s.a.

Sfaturi pentru luna octombrie

• 
  
• Tufele care infloresc primavara si vara pot fi separate acum.
• Nuferii sensibili se amplaseaza in zone ma adanci.
• Daca trebuie sa mutati arbustii, acum este momentul potrivit.
• In golurile din straturi puteti semana plante bienale.
• Adunati semintele de flori de vara pentru anul urmator.
• Se culeg strugurii timpurii.
• Arbustii de afine se planteaza in pamant acid
• Cand plantati rabarbura, alegeti soiuri cu tulpini rosii, cu gust bland.
• Solul din stratul de capsuni nou amenajat trebuie mentinut umed.
• Culegeti alunele si punetile la uscat pe scanduri de lemn.
• Macesele se culeg inainte de primul val de frig, altfel devin fainoase.
• De tulpinile copacilor se fixeaza inele cu clei, pentru combaterea unor daunatori incapabili sa zboare
• Vremea calda si umeda de toamna favorizeaza proliferarea paianjenilor; de aceea, trebuie sa controlati foarte bine plantele din ghivece.
• Rosiile se coc cel mai bine daca atarnati planta cu tot cu radacini cu capul in jos, intr-o pivnita.
• Fetica si rucola se seamana intr-un pamant bine maruntit si fara buruieni
• Faceti loc pentru iernarea plantelor din ghivece.Speciile sensibile, cum sunt trandafirul japonez sau bananierul decorativ, se aduc inauntru.
• Moment favorabil semanarii gazonului.

Sursa: Gradina mea de vis

Sfaturi pentru plantarea pomilor fructiferi

Operatia de plantare reprezinta, pentru pomul tanar, o expunere serioasa la numerosi factori de stres. Dintre acestia, cel mai important este legat de afectarea sistemului radicular care se petrece la scoaterea pomului din solul pepinierei pentru a fi replantat in alta parte.Cu acesta ocazie, o mare parte din perisorii absorbanti ai radacinilor se rup, chiar daca se lucreaza cu mare atentie. Totodata se pot frange si ramificatii principale ale radacinii, mai ales in cazul radacinilor pivotante ce pot patrunde la peste o jumatate de metru adancime in primul an. Plantarea la locul definitiv implica schimbari de microclimat, de compozitie chimica a solului. Daca pe langa toti acesti factori intervine si o lipsa serioasa de umiditate a solului, atunci procesul de prindere poate fi serios afectat.
Acesta este si principalul motiv pentru care toamna este considerata anotimp propice plantarilor de pomi. Acestea pot incepe o data cu desfundarea pe terenuri pregatite cu cateva luni inainte. Este recomandat ca plantarile sa fie incheiate cu 10-15 zile inainte de aparitia ingheturilor de la sfarsitul toamnei.
Alt motiv pentru care plantarile de toamna sunt preferate este intrarea pomilor in repaus vegetativ pe durata iernii. Nevoile de hranire in tot acest timp sunt mult reduse, crutand radacina de eforturi mari si oferindu-i astfel suficient timp de adaptare.
Plantarile de primavara, desi nu se recomanda, se practica totusi. O primavara secetoasa poate pune probleme serioase nevoii de apa a puietilor care urmeaza sa intre rapid in vegetatie. De aceea in aceasta situatie este necesara irigarea pomilor proaspat plantati.
Inainte de inceperea plantarii pomilor, in viitoarea livada vor fi asigurate urmatoarele materiale auxiliare:
- balegar fermentat, o galeata/pom
- balegar proaspat de vita, o galeata/ 25 pomi
- apa
- pamant galben, o galeata/ 25 pomi
- 200 g ingrasamant complex ( N, P, K)/pom.
Intr-una dintre gropile sapate in vederea plantarii si aflata in centrul terenului, se va pregati o "mocirla" formata din o parte balega proaspata de vita, o parte apa peste care se adauga pamant galben pana cand, prin amestecare continua, se obtine o pasta de consistenta medie. In aceasta pasta se vor cufunda radacinile pomilor fasonati, atatia cati incap in groapa.
Fasonarea pomilor se executa cu o foarfeca de pomi bine ascutita. Se aplica atat radacinilor, cat si ramificatiilor trunchiului, daca ele exista. Se elimina, prin taieri, doar radacinile uscate, rupte sau ranite. Daca in momentul plantarii, pomul tanar se prezinta ca o varga neramificata, acesta se va reteza deasupra unui mugure, la o inaltime de 1-1.25 m. Aceasta este inaltimea de proiectare a trunchiului si, in functie de optiuni, dimensiunea indicata poate fi mai mare sau mai mica.
Daca insa pomul are deja cateva ramificatii laterale, atunci se va aplica taierea reductiva care are in principal, doua scopuri: reducerea mesei vegetative care va trebui hranita in viitoarea perioada de vegetatie de catre o radacina slabita prin operatia de dezgropare si in al doilea rand inceperea taierilor de formare a coroanei pomului. Prima ramificatie care se va indeparta de la inel este lastarul concurent. Lastarul concurent este prima ramificatie crescuta imediat sub cresterea anuala a varfului. Are , de regula, o orientare verticala si poate fi la fel de viguros ca si varful insusi. In situatia in care lastarul concurent are o crestere mai convenabila decat varful va fi oprit acesta si se va elimina varful. In acest caz, va trebui eliminata ramificatia de sub lastarul concurent ales ca ax de prelungire, care a devenit concurenta pentru acesta.
Asezarea pomului in groapa se face conform imaginii, astfel in cat punctul de altoi sa fie la 3-4 cm deasupra nivelului pamantului.

Pastrarea merelor

Citind cateva reviste de specialitate am gasit unele sfaturi utile pentru pastrarea merelor de toamna:

• Merele de toamna isi dezvolta aroma deplina abia la mai multe saptamani dupa cules.
• Momentul optim pentru cules a venit cand coaja se coloreaza in functie de soi, in nuante de galben sau rosu. Daca rasuciti fructele cu mana, codita se desprinde usor, iar locul de rupere este neted.
• Merele de iarna care se depoziteaza formeaza, in plus, un strat lucios de ceara. Nu-l frecati: el protejaza fructele de deshidratare si le face sa ramana crocante.
• Fructele care urmeaza sa fie pastrate se culeg, in principiu, atunci cand vremea este uscata. Culegeti doar mere sanatoase, imaculate.
• Merele se pastreaza foarte bine in ladite in care nu pot patrunde soarecii, din lemn de molid netratat, asezate intr-un singur strat.Fructele ar trebui sa nu se atinga intre ele.
• Aveti grija sa nu apasati merele si sa nu le raniti coaja.
• Pentru a impiedica transmiterea daunatorilor si a ciupercilor care provoaca putrezirea, culegeti separat fructele patate sau atacate si consumati-le rapid, impreuna cu fructele cazute.
• Locul ideal de pastrare pentru fructe este o camera intunecoasa, cu aer umed ci cu temperatura de 2-8 grade C. Daca nu aveti o pivnita potrivita, puteti pastra merele in garaj sau in sopronul din gradina.
• Merele sau alte fructe se pastreaza separat de legume si cartofi. Se controleaza saptamanal de boli.

Cultivarea cepei

Contine multe substante hranitoare: zaharuri, vitamine si substante active care omoara microbii.

Ceapa de arpagic

Se obtine astfel: solul arat din toamna se niveleaza si se marunteste bine în primavara; samânta de ceapa se seamana în martie (0,8-1 kg la 100 mp), în rânduri la 7-10 cm distanta si 1-2 cm adâncime, lasând poteci de 50 cm la 10-15 rânduri.
Pentru a grabi rasarirea, samânta se înmoaie în apa 2-3 zile.
Dupa rasarire se fac 3-4 prasile, se pliveste cultura de buruieni si se stropeste cu zeama bordeleza împotriva manei.
Recoltarea se face în luna august când bulbisorii s-au format iar frunzele exterioare sunt uscate. Recoltarea se realizeaza prin smulgere cu mâna sau cu sapaliga. Cel mai bun arpagic este cel cu diametrul de 7-12 mm. Dupa uscare, arpagicul se pastreaza în încaperi uscate cu temperaturi ori de 0-2 gr C ori de18-20 gr C; trebuie evitate temperaturi de 3-15 gr C, pentru a nu forma fusti anul urmator.
Soiuri de ceapa de arpagic: - Uriasa de Stuttgart, De Bacau, De Zittau, De Vinga, De Darasti, De Lovrin, De Filiasi, etc.

Ceapa de consum (bulbi)

La sfârsitul lunii martie se planteaza arpagicul la 20-25 cm între rânduri si 10-12 cm între bulbi pe rând, pe terenul pregatit corespunzator. La 1000 mp sunt necesare 40-60 kg arpagic.
Îngrijirea consta în 4-5 sapaligi, 1-2 udaturi, 1-2 îngrasari suplimentare, 3-4 stropiri cu zeama bordeleza pentru combaterea manei, precum si ruperea fustilor florali. Îngrasarea si udarea se face numai dupa primele 2 saptamâni de la plantare.
Recoltarea se face în august când tulpinile s-au înmuiat la baza si mai mult de jumatate au cazut la pamânt, prin smulgere sau cu sapaliga, cu atentie sa nu se taie bulbii. Dupa recoltare se lasa sa se zvânte la soare. Se pot obtine 2-2,5 tone de ceapa bulbi la 1000 mp.

Ceapa de apa (caba)

Pentru cultura cepei de apa se foloseste rasadul, care se obtine prin semanare pe straturi în luna aprilie în rânduri la 5-6 cm. Pentru 1000 mp sunt necesare 45000-50000 rasaduri care se obtin din 600-800 gr samânta. Rasadul este bun de plantat când are 2-3 frunze.
La plantare se scurteaza radacinile si frunzele la 1/3. Rasadul mocirlit se planteaza cu plantatorul, la sfârsitul lunii mai, la 25-30 cm între rânduri si 10-15 cm pe rând. Dupa plantare se uda, apoi se îngrijeste la fel ca ceapa de arpagic.
La recoltare se pot obtine 1200-1700 kg de pe 1000 mp de teren.
Soiuri de ceapa de apa: De Buzau, Spaniola

Ceapa verde. Aburii de ceapa vindeca guturaiul

Pentru a obtine ceapa verde (stufat) în primavara, se planteaza toamna târziu sau primavara cât mai de timpuriu arpagic mare cu diametrul de peste 20 mm sau chiar bulbi mici de ceapa de 20-30 gr la 15-20 cm între rânduri si 5-10 cm pe rând.
Daca plantarea se face din toamna este bine sa se aseze peste cultura un strat de gunoi paios de grajd sau frunze, pentru a feri bulbii de înghet. Acest strat se aduna cu grebla în primavara.
Recoltarea se poate începe din luna aprilie când frunzele au lungimea de 30-35 cm.

Cultivarea conopidei

Se cultiva pentru inflorescenta din lastari îngrosati.Este o planta destul de pretentioasa, mai ales la temperaturi sub 0 grade C,când se pateaza si nu mai produce recolte de calitate. Când s-a format, inflorescenta trebuie ferita de lumina deoarece se înegreste. Se cultiva pe soluri fertile, bine lucrate si îngrasate cu gunoi de grajd.

Soiuri

Timpurie de Ertfurt, cu perioada de vegetatie de 90-100 zile, cu inflorescenta mica, rotunda si îndesata de 300-500 gr
Bulgare de zapada (115-120 zile), cu inflorescenta mare, de 600-1000 gr, cu productie mare la cultura în câmp si care se pastreaza bine mai mult timp.
Alte soiuri: Timpurie de Arad, etc.

Rasadul

Soiurile timpurii se produc în rasadnite calde (3.5 gr la 1,5 mp) în februarie. Soiurile târzii se seamana pe straturi la sfârsitul lunii mai. Plantarea în gradina se face la mijlocul lunii aprilie pentru soiurile timpurii (50-50 cm) si în luna iulie pentru cele târzii (70-70 cm). Rasadul poate fi plantat putin mai adânc decât a fost în rasadnita. Pamântul se amesteca cu 300-500 gr mranita la planta, iar la baza se aseaza pleava, paie sau frunze uscate (mulcire) pentru mentinerea apei în sol. Dupa plantare se uda si se trage pamânt în jurul plantei.
Îngrijirea se face în general la fel ca la cultura verzei, în ce priveste prasilele, musuroirea, udarea si îngrasarea suplimentara. Suplimentar, inflorescenta trebuie ferita de lumina prin legarea frunzelor la vârf sau frângerea a 2-3 frunze care se asaza peste capatâna. Exista soiuri la care frunzele acopera de la sine capatâna. Recoltarea se face treptat, când inflorescentele sunt îndesate si albe, înainte ca acestea sa se resfire, la 15-20 zile de la formarea lor. Capatânile se
taie de la baza, cu tot cu frunze.

Cultivarea ardeiului

In cultura se gasesc 4 feluri de ardei: iuti, grasi, lungi si gogosari.Ardeiul, la fel ca rosiile si vinetele, este o planta pretentioasa la lumina, caldura, apa si hrana. Pentru a avea o productie mare si de calitate, ardeiul trebuie cultivat într-un pamânt bogat, afânat, lucrat adânc si îngrasat cu gunoi de grajd.

Soiuri

Ardei gras: Galben timpuriu, Export, Galben de Banat, Galben urias, Urias de California, Românesc, Calincov verde, etc.
Gogosar: Timpuriu de Bucuresti, Superb, Urias dulce, Splendid, Rubin, etc.
Ardei lung: Kapia, Lung românesc, Medaliat, Cosmin
Ardei iute: Iute portocaliu (ciusca), Iute de Arad, etc.

Rasadul

Semanatul în rasadnita se face catre sfârsitul lunii februarie (pentru culturi timpurii) sau la mijlocul lunii martie pentru culturile de vara. Pentru culturile târzii de toamna (ardei, gogosari si ardei lungi) semanatul se face în rasadnite reci (pe straturi) la începutul lunii aprilie. Plantarea rasadului pentru productii timpurii se face catre sfârsitul lunii aprilie. În celelalte cazuri, ardeii se planteaza la începutul lunii mai.
Distanta de plantare pe biloane este de 40/40 cm, punând câte 1 fir la cuib. Pentru ardeiul iute plantarea se face la 30/30 cm. Daca plantarea se face pe straturi înaltate, distantele de plantare sunt de 70/15 cm la ardei gras si gogosar. Rasadurile trebuie îngropate la aceeasi adâncime ca cea din rasadnita.
Îngrijirea se face la fel ca la rosii si vinete (prasit, udat, îngrasare suplimentara). Important este cum se face udarea, si anume: apa sa nu fir prea rece; dupa udatul de la plantare ardeii nu se mai uda 2-3 saptamâni pentru ca plantele sa se înradacineze bine; apoi udatul se face odata la 6-8 zile; în timpul înfloririi masive se întrerupe udatul.
Odata cu prasitul se musuroiesc plantele pentru a îngropa radacinile dezgolite la udat.
Pentru productii timpurii cu fructe mari si de calitate este bine sa se cârneasca ramurile fiecarei plante, lasând doar 5-6 ardei la tufa. De la o tufa se pot obtine 0,5-0,75 kg ardei, gogosari sau ardei lungi.

Calendarul gradinii de flori

Ianuarie

- Pentru noul sezon planifică noi combinaţii de culori sau de soiuri.
- Sortează punguţele cu seminţe şi comandă flori de vară, tufe şi plante cu bulbi.
- Verifică ustensilele pentru grădină. Uită-te la tufele care sunt sensibile la îngheţ. Sunt bine protejate?

Februarie

- Unde pun noile răsaduri? Un plan clar al terenului ar fi de ajutor.
- Dacă pământul nu este îngheţat, se pot planta tufe fără frunze şi gard viu.
- Separă plantele cu bulbi care cresc foarte devreme, cum ar fi Eranthis hyemalis. Poţi sădi deja în jardiniere ţinute la geam flori de vară care trăiesc un an.
- Udă tufele veşnic verzi.

Martie

- Dacă vrei să amenajezi un strat nou de flori, pregăteşte temeinic solul pentru lantare. 
- Sapă pământul, îndepărtează toate buruienile şi nivelează stratul cu o greblă.
- Taie de jos tufele de trandafiri şi răreşte-le, îndepărtând crenguţele uscate sau bolnave. Fă la fel şi în cazul tufelor care au înflorit anul precedent; pe celelalte răreşte-le doar. 
- Nu uita să tai clemantitele, care înfloresc vara, 30 - 50 cm de la bază (trebuie să rămână două perechi de muguri pe fiecare ramură.

Aprilie

-  Înainte de a cumpăra florile pe care vrei să le plantezi, trebuie să ai în vedere care sunt cele mai potrivite, de câte ai nevoie sau cum le poţi combina. Alege florile în funcţie de tipul grădinii tale: însorită, semiumbrită sau umbrită.
- Acum poţi sădi tufele şi plantele cu bulbi şi tuberculi care înfloresc vara şi toamna.
- După ce au înflorit, tunde arbuştii şi florile care înfloresc a doua oară. Tot acum poţi separa şi tufele care înfloresc toamna.

Mai

- Dacă vrei ceva deosebit pentru grădina ta, un strat în formă de insulă, cu flori de vară, ar reprezenta soluţia perfectă. Acum pot fi plantate toate speciile care sunt sensibile la îngheţ - flori de vară cu bulbi şi tuberculi.
- Se sădesc răsadurile de plante anuale. Poţi umple eventualele goluri din gazon. Arbuştii pot fi plantaţi până în luna mai.
- Taie din timp tufele care tind să se rupă. Arbuştii de primăvară (forsiţia) vor fi răriţi după ce florile s-au ofilit.

Iunie

- Umple golurile care pot apărea între tufele cu plante anuale.
- După ce au înflorit, taie tufele anuale la o palmă de sol, ca să înflorească a doua oară. 
- Aeriseşte pământul dintre plante, sădeşte răsadurile, îndepărtează ramurile sălbatice şi buruienile de pe lângă trandafiri.

Iulie

- Propune-ţi noi modificări pentru grădină.
- Taie tufele înalte de toamnă cu o treime, pentru că astfel e stimulată înflorirea. 
- Taie trandafirii ofiliţi până la următorul mugur. În perioada de secetă nu uita să-i uzi dimineaţa.

August

- Poţi însămânţa florile bianuale: crinul alb, floarea Paştelui sau irisul.
- Se divizează tufele de bujori, irişi sau căldăruşe şi se replantează.
- Taie cimişirul. Foloseşte îngrăşământ pentru aerisirea şi îmbunătăţirea pământului în care vei planta anul următor.

Septembrie

- Dacă ai idei noi pentru grădina de anul viitor, acum poţi face modificările!
- Pune lalele, narcise şi tufe care înfloresc devreme.
- Separă plantele cu bulbi şi tuberculi care înfloresc primăvara şi vara, înlătură porţiunile nedorite.

Octombrie

- Însămânţează plantele anuale care rezistă iarna, cum ar fi gălbenelele sau albăstrelele.
- Scoate din pământ plantele sensibile cu tubercul (dalia, canna etc.), etichetează-le şi depozitează-le la loc uscat şi ferit de îngheţ.

Noiembrie

- Plantează acum arbuştii de gard viu.
- Taie butaşi tineri de arbuşti verzi, pune-i într-o lădiţă cu nisip umed, la loc ferit de îngheţ, şi plantează-i în primăvara următoare.
- Poţi proteja arbuştii sensibili la ger acoperindu- i cu frunze. La fel se procedează şi cu trandafirii, şi ei la fel de sensibili.

Decembrie

-  Caută în cataloage plantele care se potrivesc în grădina ta.
-  Răreşte arbuştii. Controlează dacă plantele au dăunători şi boli.

Calendarul gradinii de legume

FEBRUARIE

- Se incearca semintele sanatoase punand cateva din ele sa incolteasca in muschi sau nisip umezit.

- Livada doarme sub amortirea iernii; in zilele frumoase se pot curata pomii de frunzele uscate - in ele se ascund dusmani din primavara; tot in aceste zile se sapa pomii la radacina si se pune gunoi, se acopera cu pamant sapat, sau se aduna zapada la radacina lor.
- si pamantul are viata lui; din cand in cand nu strica sa se puna pe el gunoi. Pe straturile de langa casa se pune gunoi de pasari, cenusa pentru ingrasarea pamantului.

MARTIE

- replicatul rasadurilor in cuburi sau ghivece nutritive destinate culturilor timpurii de camp (tomate, ardei, vinete)

- insamantarea in rasadnite sau solarii incalzite biologic a legumelor destinate culturilor de vara (varza, tomate)
- plantarea in prima jumatate a lunii in solarii sau tunele a verzei timpurii, conopidei timpurii si gulioarelor
- plantatul si semanatul din timp a mazarei, verzei si conopidei timpurii, a cepei din arpagic si samanta, a usturoiului de primavara, a morcovului, patrunjelului, spanacului, ridichii de luna, etc.
- in a doua jumatate a lunii se planteaza in rasadnite castravetii, ardeii
- se pregatesc solariile pentru tomate, ardei, vinete
- se continua protejarea verdeturilor cu polietilena si recoltarea verdeturilor produse in sistem fortat
- se practica supraaltoirea pomilor (unde e cazul) dupa metoda prin despicatura, copulatie sau triangulatie
- fertilizarea suplimentara cu azot
- dezgropatul si demusuroitul vitei de vie
- se face taierea radacinilor pornite din altoi (taierea de rodire si copcitul)
- in legumicultura se continua dezinfectarea rasadnitelor, solariilor, cu formalina sau sulfat de cupru;
- pomii fructiferi se pot stropi cu solutie sulfo-calcica, impotriva fainarii; peste 2 saptamani se mai face o stropire impotriva moniliei, cu o solutie pe baza de cupru. Tot in aceasta luna putem pregati terenul pentru plantarea de noi pomi fructiferi: se sapa si se gunoieste pentru a fi reavan, apoi, spre sfarsitul lunii, se pot planta.

APRILIE

- pana la mijlocul lunii aprilie se mai pot planta in gradina:

- radacinoasele (morcovi, patrunjel, pastarnac) in randuri, distanta de 25 cm; salata, spanacul;
- se seamana soiuri de mazare tarzie, sfecla rosie si samanta de ceapa;
- de la mijlocul lunii incepe:
- plantatul varzoaselor, guliei si conopidei;
- semanatul cartofilor preincoltiti la distanta de 70 cm intre randuri, iar pe rand, intre cuiburi, 30-40 cm, la adancimea de 10 cm;
- semanatul fasolei, castravetelui, pepenelui si dovlecelului;
- se mai poate semana inca sfecla rosie la 30 cm intre randuri;
- plantarea telinei la distanta de 40 cm intre randuri si pe rand;
- semanatul porumbului;
- semanatul florilor anuale, plantatul trandafirilor, al daliilor, gladiolelor, crinilor;
- la sfarsitul lunii se poate planta rasadul de rosii timpurii si ardei;
- Atentie la semanat! Combinatii bune: morcovi-mazare, semanate alternativ; ceapa - morcov, semanate alternativ; ceapa-sfecla rosie-gulie; cartof timpuriu-mazare; cartof-fasole sau ridiche de luna cu fasolea. Combinatii rele: ceapa-usturoi; morcov-patrunjel; mazare-fasole; castravete-cartof;
- În livada se uda bine pomii fructiferi plantati in primavara si se incepe pregatirea pentru stropitul lor.

MAI

- incepe plantarea rasadurilor de legume. Vom planta rasadurile de ardei, rosii, castraveti, varza, gulie, conopida, broccoli, telina, ceapa (din seminte), praz, vinete;

- inainte de plantarea rasadurilor este necesar sa faceti o erbicizare a solului cu urmatoarele substante: Dithane 0,5%, Captan 5%, Merpan 0,5%. De asemenea, uneltele trebuie dezinfectate cu solutie de Carbetox 0,4% sau sulfat de cupru 2-3%.
- plantarea rasadurilor de varza timpurie, conopida, broccoli si castraveti se face numai pe pamant umed, la o temperatura de 7-10 grade Celsius. daca nu a plouat, udati terenul, operatiune care se repeta si dupa plantare;
- rasadurile vor avea roade dupa 50-60 de zile, timp in care trebuie sa prasiti de 2 ori si sa udati din 10 in 10 zile. Controlati mereu rasadurile pe masura ce cresc si nu ezitati sa folositi insecticide daca vor aparea paraziti: purici, fluturi, muste.

IUNIE

- daca nu ai reusit sa termini plantarea rasadurilor de legume in luna mai, ai timp doar la inceputul lunii iunie sa plantezi rasadurile de rosii, ardei si vinete;

- pe soluri fertilizate cu ingrasamant organic planteaza conopida, varza de toamna, varza rosie, varza de Bruxelles, gulia de toamna si broccoli;
- foloseste culturile succesive pe parcele eliberate dupa ceapa verde, salata, spanac, mazare si gulioare. În vederea infiintarii culturilor duble cureti terenul de resturile vegetale, sapi si nivelezi pamantul. Poti cultiva fasole, ridichi de toamna, castraveti de toamna;
- este perioada pentru palisarea, copilirea si carnatirea rosiilor timpurii;
- daca ai vita de vie, continua legarea lastarilor, copilitul si carnatitul (indepartarea varfurilor tuturor lastarilor mai vigurosi). Daca ai timp suficient, aranjeaza frunzele vitei in asa fel incat ciorchinii sa aiba mai multa lumina, mai mult soare. Stropeste via contra manei, fainarii si putregaiului;
- intinde castravetii timpurii din sera pe sfoara. Daca frunzele nu sunt ridicate pe sfoara, castravetii nu vor avea lumina si nu se vor coace;
- continua prasitul. Plivitul, raritul si irigarea zarzavaturilor si combaterea bolilor si daunatorilor la legume.

IULIE

- Atentie! Rosiile care incep sa se maneze pot fi salvate prin ruperea regulata a frunzelor si indepartarea fructelor stricate.

AUGUST

- grabeste strangerea cepei, dar inainte de depozitare pastreaz-o la soare cateva zile;

- continua recoltarea castravetilor pentru muraturi;
- strange rosiile pentru sucuri si bulion, dar nu uita sa continui copilitul si carnitul lor;
- spre sfarsitul lunii poti incepe recoltarea cartofilor, dupa o prealabila verificare daca sau maturat suficient;
- fasolea uscata pentru consum se aduna, se despoaie si se mai pastreaza la soare cateva
zile inainte de depozitare;
- pentru o productie sporita de ardei vei continua fertilizarea cu azot si potasiu;
- continui recoltarea vinetelor, ardeilor, verzei de vara, pepenilor galbeni si verzi;
- in livezi incepe adunarea merelor de vara (imediat dupa ce roua s-a uscat) si se continua recoltarea piersicilor si a caiselor tarzii;
- incep sa se coaca strugurii timpurii, dar atentie, acestia nu se recolteaza decat daca sunt
complet copti, caci altfel sunt acri;
- nu uita sa semeni pe sol bine maruntit salata, pentru obtinerea rasadului de plantat la inceputul lunii octombrie;
- daca vrei sa ai hrean cu radacina dreapta si groasa, indeparteaza radacinile laterale;
- pe terenuri eliberate se poate semana spanac, morcov si patrunjel, pentru productia de
primavara.

SEPTEMBRIE

- acum este momentul strangerii semintelor pentru primavara. La tomate, se aleg fructele mari, specifice soiului, sanatoase, coapte bine. Rosiile se zdrobesc bine, se pun in vase cu apa, unde se spala bine. Dupa ce s-au spalat se indeparteaza de pe seminte resturile de pulpa si se lasa apa sa se linisteasca. Semintele bune se lasa la fund, in timp ce semintele seci plutesc la suprafata. Semintele bune se spala bine si se pun la uscat, la soare. Cand s-au uscat trebuie sa aiba o culoare albicioasa-argintie. În medie la 10 kg tomate se obtin 30-50 g samanta ( in functie de soi). La ardei, pentru extragerea semintelor se taie fructul in jurul coditei, apoi se scot semintele (codita cu seminte se aseaza pe un ziar si cu mana se desprind semintele). Acestea se spala in apa, se separa semintele bune de cele seci prin punerea lor in apa si decantarea apei. Se usuca la umbra, iar semintele se rasfira intr-un strat subtire (1-2 cm). Din cand in cand se rascolesc cu mana, pentru a se usca mai repede. Cand sunt uscate au o culoare galben-aurie.

Se pastreaza pana in primavara in pungi de hartie. Din 15 kg ardei se pot obtine in medie 100 g samanta. La vinete, cand fructele au ajuns la maturitate, se zdrobesc, se toaca marunt, apoi pulpa se pune intr-un vas cu apa, unde se freaca bine cu mainile pentru a separa semintele de pulpa. Semintele bune sunt grele si se lasa la fundul apei, separate de cele seci, usoare, care raman la suprafata. Cele bune se spala, se usuca la umbra si apoi se pun in pungi de hartie. La castraveti se aleg fructele mari, galbene, care au ajuns la maturitate. Se lasa la soare 6-7 zile, dupa care se extrag semintele. Se taie longitudinal fructul si cu o lingura se scot semintele, se spala si se lasa in apa. Apoi, dupa cateva ore acestea se desprind usor de mucilagiile care le inconjoara. Semintele bune raman la fundul vasului, se scurg, se usuca la soare in strat subtire de 1-2 cm, cat mai repede, pentru a nu se innegri. La salata, semintele ajung la maturitate la 25-30 de zile de la inflorire. Plantele se taie, se fac snop, se duc la umbra pentru uscare. Dupa o
saptamana snopii se scutura bine deasupra unui ziar, se vantura si ramane samanta buna,
care se pastreaza in pungi de hartie. La ceapa, semintele se recolteaza dimineata, pe roua, pentru a nu se scutura. Se taie cu tija intreaga, se fac snopi mici, se usuca la umbra, dupa care se scutura capsulele, sa iasa semintele, care sunt de culoare neagra. Se vantura semintele si se pun la uscat in strat subtire.

OCTOMBRIE

- se scot cartofii de toamna;

- morcovii, patrunjelul, pastarnacul se scot pe timp uscat, se zvanta, se curata de frunze si se depoziteaza in pivnita;
- se recolteaza ultimii ardei, care au devenit dulci si carnosi;
- rosiile necoapte se pot smulge din vrejuri cu tot si se pun la adapost si intuneric, unde se coc;
- se recolteaza varza si se pune la murat;
- se recolteaza vinetele, ardeii, guliile, morcovii, patrunjelul, pastarnacul, telina;
- se recolteaza gogonelele, care pot fi puse la murat sau pot fi depozitate in pivnita sau in incaperi mai calduroase, unde cu timpul se inrosesc si se pot consuma ca rosii coapte.
Se vor depozita numai gogonelele sanatoase; pivnita inainte de depozitare trebuie aerisita, curatata si dezinfectata;
- se defriseaza terenul de resturile vegetale si se pregateste terenul in vederea fertilizarii;
- se sapa terenul, pe masura ce s-au recoltat ultimele legume;
- Nu uita! Pentru a avea legume proaspete primavara devreme, este timpul sa le cultivam - ceapa verde (de stufat), usturoiul verde, salata, spanacul, loboda, toate acestea rezista bine la temperaturi joase: se planteaza rasadul de salata pentru primavara, cu 2-3 udari obligatoriu; se seamana morcovii, patrunjelul, mazarea, ceapa si usturoiul pentru recoltele timpurii de anul viitor;
- se recolteaza merele, perele, gutuile, nucile, prunele;
- se aduna porumbul care este copt;
- se mai pot aduna semintele de ceapa si loboda;
- pentru protejarea pomilor tineri de inghet si de rozatoare vom pune frunze moarte in jurul lor si le vom acoperi tulpinile cu saci.

NOIEMBRIE

- pe masura ce gogosarii se coc, sunt culesi si pusi la borcan;

- sfecla rosie mai poate fi recoltata, curatata de frunzele verzi si depozitata in pivnita;
- se mai culege porumbul, se taie cocenii si se pun pe foc;
- zarzavaturile vor fi recoltate dupa 1 noiembrie, dupa caderea brumei;
- varza se recolteaza tot acum;
- toamna se scurteaza radacinile pomilor batrani pentru a le prelungi viata. O lucrare care da bune rezultate la pomii batrani carora li s-au aplicat taieri de regenerare este si intinerirea radacinilor. Aceasta lucrare se face fie in toamna premergatoare regenerarii, fie primavara, inainte de intrarea pomilor in vegetatie, si consta in saparea unui sant circular in dreptul proiectiei coroanei pe sol, adanc de 60-80 cm si lat de 60 cm. Toate radacinile se taie cu fierastraul de pomi si se scot. Apoi santul se acopera cu pamant amestecat cu ingrasaminte. Pentru un pom se socotesc 150 kg gunoi de grajd bine putrezit, 3 kg superfosfat si 1 kg sare potasica. santul se umple pe trei sferturi, se toarna 10 caldari de urina de grajd subtiata cu apa (1 parte urina si 3-4 parti apa). Dupa udat santul se umple definitiv cu pamant. La pomii batrani se face o scurtare foarte puternica a ramurilor de schelet astfel incat jumatate din lungimea lor se taie. Trebuie insa sa respectam cateva reguli la taierea de intinerire: 1) punctul din care se face scurtarea ramurilor trebuie sa se afle deasupra unor ramuri lacome sau a unei ramuri laterale; 2) in locul unde se face taierea, ramura nu trebuie sa fie mai groasa de 8-10 cm. Pentru asigurarea unei incarcaturi normale de fructe pe pom, este bine sa se faca si rarirea ramurilor de rod, stiut fiind ca distanta normala intre ele este de 10-20 cm. Trebuie pastrate ramurile de rod cu pozitie laterala, acestea fiind considerate cele mai bune.